Reacții ale sistemului imun cauzate de substanțe străine (antigeni) cu care ochiul a fost deja în contact și la care, prin urmare, este deja ”sensibilizat”.
Cele mai frecvente simptome sunt: prurit, hiperemie (roșeață), lăcrimare, edem palpebral (umflarea pleoapelor). În cazuri severe (cheratoconjunctivită) apar, de asemenea, și fotofobie (sensibilitate oculară la lumină) și secreții filamentoase și vâscoase.
Tratamentul implică îndepărtarea alergenului cauzator și utilizarea de lacrimi artificiale, decongestionante, stabilizatori de membrană, antihistaminice sau, în cazurile mai severe, antiinflamatoare, în special corticosteroizi.
Utilizarea de vaccinuri antialergice poate fi luată în considerare în cazul alergiilor oculare recurente asociate cu astm și rinită.
Alergiile oculare: reacții ale sistemului imun cauzate de substanțe străine (antigeni) cu care ochiul a fost deja în contact și la care, prin urmare, este deja ”sensibilizat”.
Când ochii sunt expuși la alergeni, se produc anticorpi. Dacă alergenii vin din nou în contact cu anticorpii prezenți în conjunctivă se produce o reacție alergică în cursul căreia se eliberează din celule substanțe inflamatoare (precum histaminele), cauzând simptome de conjunctivită alergică.
Cea mai frecvent întâlnită alergie oculară este cea sezonieră și perenă, care afectează tinerii și adulții de toate vârstele. Forma sezonieră se asociază, de obicei, cu rinită și se caracterizează, în perioada în care alergenii care sensibilizează subiectul sunt prezenți în mediul înconjurător, simptome tipice care includ: prurit, hiperemie (roșeață), lăcrimare, edem palpebral moderat (umflarea pleoapelor). În cazul unor alergeni fără particularități sezoniere (precum epitelii animale sau unele mucegaiuri) apare conjunctivita sezonieră, dar ca o formă de scurtă durată. Conjunctivita este considerată a fi perenă dacă simptomele persistă sau sunt cronice. În cazuri rare există și implicare corneeană: aceste forme se numesc ”cheratoconjunctivite” și se caracterizează și prin fotofobie (sensibilitate oculară la lumină) și secreții filamentoase și vâscoase.
Cele mai frecvente simptome sunt: prurit, hiperemie (roșeață), lăcrimare, edem palpebral (umflarea pleoapelor). În cazuri severe (cheratoconjunctivită) apar, de asemenea, și fotofobie (sensibilitate ocular la lumină) și secreții filamentoase și vâscoase.
Primul pas este eliminarea alergenului cauzator.
Tratamentul de bază al tuturor formelor de conjunctivită alergică implică utilizarea de lacrimi artificiale, decongestionante, stabilizatori de membrană, antihistaminice sau, în cazurile mai severe, antiinflamatoare, în special corticosteroizi.
Utilizarea de vaccinuri antialergice poate fi luată în considerare în cazul alergiilor oculare recurente asociate cu astm și rinită.